Scurt istoric

Viaceslav Harnaj (1917-1988) este fondatorul apiculturii moderne românești.

Institutul “Apicola Băneasa” îi poartă numele din anul 1991. 

În București, lângă „Complexul Apicol Veceslav Harnaj”, există

„Colegiul Tehnologic Viaceslav Harnaj”. 

Eminent om de știință, profesor, șef de catedră la Institutul Politehnic București, Institutul de Construcții, Academia Tehnică Militară, Institutul de Mine și Institutul de Petrol, Gaze și Geologie București, renumit specialist recunoscut pe plan național și internațional, posesor a numeroase brevete și certificate de inventator, a îndrăgit apicultura încă din fragedă tinerețe, dragostea pentru albine fiindu-i transmisă de tatăl său, distins crescător de albine și stăruitor propagator al acestei milenare îndeletniciri. Înainte de 1945, în România existau mai multe asociații profesionale, acestea având cu precadere un caracter zonal și rareori național.

În 1957, profesorul Veceslav Harnaj, împreuna cu câțiva colaboratori apropiați, apicultori împătimiți, a reușit să înființeze în România Asociația Crescătorilor de albine (ACA). Prin pasiunea, competența și diplomația de care a dat dovadă, profesorul Harnaj a făcut din ACA un sprijin real pentru apicultura și apicultorii României: a inițiat cursuri de pregătire și calificare pentru apicultori, a făcut posibilă stimularea apicultorilor prin practicarea de prețuri mici la biostimulatori (zahăr la 6 lei/kg, când pe piață era 9 lei și la 9 lei când pe piață era la 14 lei) precum și prețuri acceptabile pentru mierea achiziționată de la apicultori. Pentru pastoral, apicultorii plăteau doar jumătate din tariful mijlocului de transport închiriat. A încurajat și prin contribuția personală, a făcut posibilă apariția revistei Apicultura, revista care a ajuns la un tiraj de 25-30000 exemplare, a încurajat tipărirea și retipărirea literaturii de specialitate (apicultură).

Și nu în ultimul rând, a înființat în 1971, Liceul Apicol din Bucuresti, Actualul Colegiu Tehnologic ”Viaceslav Harnaj” , ai cărui absolvenți, o bună parte dintre ei, au devenit apicultori cu înaltă calificare.

În 1965 a fost ales ca președinte al Federației Internaționale a Asociațiilor de Apicultori (APIMONDIA).  La data respectivă statutul Apimondia prevedea ca o persoana nu poate fi președinte mai mult de două legislaturi a câte 5 ani. Înainte de sfârșitul celei de-a doua legislaturi, datorită competenței de care a dat dovadă, s-a hotărât schimbarea statului Apimondia. Astfel, Veceslav Harnaj a fost președintele Apimondiei până în anul 1985, când sănătatea nu i-a mai permis. După 1985 a fost ales președinte de onoare până la sfârșitul vieții.